O poveste adevarata.Am sa v-o impartasesc si voua.Este vorba despre Calin un barbat retras,personalitate introverta,pe care cu greu reusesti sa il cunosti doar daca el este de acord.E casatorit,nu are copii.Mai stiu ca e un microbist convins!La prima vedere totul in regula,dar privind in detaliu pot observa mai multe lucruri despre el.
Ne intalneam aproape in fiecare dimineata,job-ul "era de vina",insa spre uimirea mea de cateva zile nu l-am mai vazut.Initial,am crezut ca si-a gasit un alt loc de munca,dar ulterior am aflat de la o cunostiinta comuna,ca a suferit o depresie,din pacate a fost necesara spitalizarea,va fi in medical o luna de zile.M-am ingrijorat,chiar daca il cunosteam doar din vedere.E vorba de o perioada grea din viata unui om,un om pe care imi doresc din tot sufletul sa il ajut!
Am mai aflat ca,seful lui Calin,nu il va mai primi innapoi la serviciu,pentru ca postul i s-a ocupat(si-a angajat o ruda in locul lui Calin.
O situatie grea pentru Calin,dupa o luna de tratament,s-a intors sa isi reia activitatea sa "reinceapa viata de unde a lasat-o" dar soc!NU A MAI FOST PRIMIT LA SERVICIU!
Demoralizat,fara bani,sotia fara loc de munca,rate la banci,chirie de platit,portetul tipic al romanului din ziua de azi;in fiecare zi isi vizita seful si il implora sa il reprimeasca innapoi
Pentru Calin viata nu mai avea nici un sens,nu vedea "nici o iesire".
Sincer dragii mei mi-am intrebat cunostiintele,am cerut ajutor,sa ii gasesc un serviciu sa il ajut sa depaseasca momentul acesta greu din viata lui,dar nu am reusit:(.Sincer ma simteam raspunzatoare pentru Calin,ii cunosteam situatia dar nu il puteam ajuta,ma gandeam la ce era mai rau(stiam ce ii trece prin cap),un rau care ar fi putut sa se intample in orice moment!Trebuia sa impiedic asta,dar cum?
Unica solutie pe care o vedeam era,ca,colegul de srviciu al lui Calin,Silviu sa il mai roage pe seful sau inca odata sa il reprimesca innapoi(mai incercase acest lucru dar fara succes),orice ca sa il ajutam!
Au trecut cateva zile,nu l-am mai vazut nici pe Silviu.Intr-una din zilele urmatoare placand de la serviciu,il vad pe Calin in masina stand de vorba cu Silviu.I-am salutat si am urcat.Au mai stat putin de vorba si Calin a coborat.Masina a plecat,din discutia inceputa cu Silviu,am aflat ceva,care mi-a bucurat sufletul!M-a anuntat ca a fost reprimit la serviciu Calin!La insistentele prietenului lui,care a intervenit cu rugamintea(rugaminte adresata sefului sau) de al primi pe Calin innapoi a reusit!
Calin si-a reluat activitatea!M-am bucurat nespuns,ca pentru o realizare personala!
Am vazut in sfarsit un zambet pe chipul omului piedut:)
O poveste adevarata,cu final fericit!
Oare când am mai căutat o stradă liniştită pentru o plimbare pe jos prin oraş? Când am mai privit, curioşi, clădirile, dincolo de nivelul străzii? Ori ne-a surprins strigătul unui pescăruş rătăcit prin Capitală? Cumva,acest timp mort, al rătăcirii şi visării, nu-şi mai găseşte locul în agendă, printre şedinţe,deplasări, e-mailuri, malluri şi televizor. Oare mai putem "visa" la altceva mai bun,la putina liniste? Atinge steaua de neatins si nu-i uita pe cei ce au crezut in tine.
Postări populare
-
TERAPIA IERTARII SAU CUM SA NE ELIBERAM DE PROPRIILE PROIECTII Băştinaşii din insulele Hawaii din Polinesia au păstrat peste mii de ani o ...
-
Dragostea conjugală, spre deosebire de dragostea în afara căsătoriei, este mai puţin romantică, spectaculoasă şi entuziastă, dar în mai mare...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu