Gândiţi-vă bine înainte să scrieţi răspunsurile la următoarele întrebări şi încercaţi să-l (o) convingeţi pe partener (parteneră) să facă acelaşi lucru. Apoi citiţi ce a scris celălalt, însă nu în prezenţa acestuia. Răspunsurile dumneavoastră pot fi baza unei şedinţe constructive de stabilire a ţelurilor, împreună cu alte abordări faţă de ţinerea în frâu a furiei şi de creştere a comunicării, subliniate în acest articol.
1. Ce îmi place cel mai mult la soţul (soţia) mea? Care sunt motivele pentru care vreau să continuu să trăiesc alături de el/ea?
2. Dacă aş avea o baghetă magică şi aş putea schimba trei lucruri la el/ea, care ar fi acelea? (Încercaţi să vă gândiţi la un exemplu concret, recent.)
3. În ce fel modul meu obişniut de a reacţiona la probleme mă face şi mai nefericit(ă)?4. Dacă aş putea schimba două lucruri la mine însumi (însămi), care ar fi acelea?
CÂTEVA SFATURI
1. Fiţi amândoi dispuşi să recunoaşteţi drepturile partenerului (partenerei) de a-şi exprima sentimentele în mod deschis şi sincer.
2. Fiţi flexibili în negocierea conflictelor. Dacă nu vă îndoiţiţi vă rupeţi.
3. Exprimaţi-vă aprecierea faţă eforturile şi încercările partenerului (partenerei).
4. Încercaţi să vă păstraţi simţul perspectivei şi al umorului.
Bărbaţii au multe probleme în relaţiile intime, cum ar fi: (1) slaba capacitate de a identifica şi de a procesa sentimentele sau de a face faţă stresului, (2) sentimente acute de frustrare, slăbiciune şi furie şi (3) dificultăţi în capacitatea de a se juca sau bucura de activităţi fără un ţel anume. Dacă totuşi se hotărăsc să-şi exprime aceste sentimente, ei riscă să fie criticaţi de bărbaţi şi uneori şi de femei. Iar teama absolută – cea de a fi homosexual – îi împiedică pe mulţi bărbaţi să rişte o apropiere emoţională de un bărbat şi astfel să primească un sprijin în acest sens.
În final, atât bărbaţii cât şi femeile pot beneficia de pe urma învăţării cum să-şi înţeleagă mai bine comportamentul şi atitudinile pe care ei “trebuie” să le aibă – o programare care ne face rău din punct de vedere psihologic şi care ne face să ne temem de adoptarea unor atitudini criticate de societate. Învăţând să privim multe dintre atitudinile dintr-o relaţie ca o consecinţă naturală a felului în care bărbatii şi femeile sunt crescuţi, putem învăţa să nu mai credem că totul se referă la noi şi să nu mai fim atât de tulburaţi atunci când partenerul (partenera) nu se comportă aşa cum ne-am dori. Când facem acest lucru însă, e foarte important să nu renunţăm la preferinţele, dorinţele şi speranţele noastre că partenerul (partenera) va comunica mai bine cu noi. Scopul este mai degrabă să renunţăm la acele exigenţe sau la acel trebuie absolut. Nu ne putem aştepta ca cineva cu carenţe emoţionale să nu mai aibă aceste carenţe sau ca o persoană care nu suportă să vorbească cu noi sau să ne atingă să se schimbe imediat. Renunţând la exigenţe – şi înfruntând realitatea crudă în care partenerul (partenera) se află deocamdată – ne sporim şansele de a produce un agent al schimbării eficient.
Plecând de la lucrările unor cercetători ca Eleanor Maccoby, Carol Gillian, Deborah Tannen şi John Gottman, am realizat un rezumat al diferenţelor-cheie între felurile în care femeile şi bărbaţii văd relaţiile intime şi discută despre probleme.
Ea: Simte nevoia să vorbească, să facă dragoste. Cu cât el se retrage mai mult, cu atât ea insistă, îl obligă şi vorbeşte cu el ore în şir despre această problemă. Ea întreabă mereu: “Tu ce crezi?” şi, nefiind în stare să suporte distanţa, încearcă să treacă de zidul lui şi să ajungă la nivelul emoţional.
El: Nu îl mai interesează sexul aşa cum o făcea înainte şi în plus a avut nişte probleme cu erecţia ultima dată când au făcut sex. Vrea ca el să aibă controlul asupra momentului când fac sex pentru a avea certitudinea că “performanţa” sa va fi una reuşită. El crede că totul e în regulă în căsnicia lor, dar nu se simte în stare de intimitatea pe care ea o doreşte.
Imaginaţi-va cum ar comunica ei mult mai bine – dacă fiecare ar renunţa puţin la atitudinea sa şi ar negocia în mod flexibil.
CONTRACTUL LUI W. ŞI AL LUI A.
Fiecare dintre noi, în deplinătatea facultăţilor mintale şi dorind să sporim Statutul Uniunii noastre, este de acord cu următoarele. Vom continua să facem eforturi chiar dacă suntem de părere că celălalt nu face acelaşi lucru.
W. 1. Mă voi abţine de la a deveni foarte furios sau defensiv dacă A. mă critică şi voi încerca să îi arăt ceea ce cred eu că am înţeles din ceea ce-mi spune.
2. Îmi voi asuma responsabilitatea totală de a avea grijă de copii două zile pe săptămână (îi voi ajuta să facă baie, să-şi facă temele, le voi da să mănânce şi i voi duce la culcare).
3. Voi pune în discuţie credinţele iraţionale că partenera mea nu trebuie să mă dezamăgească şi că dacă o face este ceva de netolerat şi îngrozitor, făcând din ea o persoană bună de nimic.
Semnătura:................................................. Data
A. 1. Îmi voi exprima afecţiunea faţă de W. de cel puţin trei ori săptămâna asta sau îi voi spune cât de mult apreciez ceva ce a făcut; şi mă voi abţine de la a-l critica pentru “mărunţişuri”.
2. Voi găti ceva special, ce-i place lui W., de două ori pe săptămână.
3. Voi pune în discuţie credinţa iraţională că partenerul meu nu trebuie să mă dezamăgească în nici un fel, iar dacă o face este ceva îngrozitor şi de netolerat şi înseamnă că el nu este bun de nimic.
Semnătura:................................................ Data
CONTRACTE DE SCHIMBARE A COMPORTAMENTULUI
Una dintre modalităţile cele mai bune de a-l (o) motiva pe partener (parteneră) să schimbe ceva ce dumneavoastră nu vă place, este să încheiaţi un contract prin care sunteţi de acord ca la rândul dumneavoastră să schimbaţi ceva ce lui/ei nu-i place. Folosiţi următoarele reguli pentru a spori şansele de succes.
1. Fiecare va continua să-şi respecte angajamentul, chiar dacă celălalt eşuează. A spune: “Nu ţi-ai respectat angajamentul, deci nici eu nu o voi face”, doar vă va duce înapoi de unde aţi pornit.
2. Alegeţi maxim două sau trei atitudini concrete, măsurabile de persoană care să fie schimbate.
3. Nu vă aşteptaţi la o schimbare prea mare a atitudinii actuale. De exemplu, dacă partenerul (partenera) nu a făcut nimic în casă în ultimele săptămâni, nu vă aşteptaţi să facă patru ore într-o singură săptămână; aşteptaţi-vă să facă o oră sau două. Mai bine să vă propuneţi un ţel mai mic şi să reuşiţi, decât să vă propuneţi ceva măreţ şi să eşuaţi.
4. Arătaţi-i partenerului (partenerei) cât de mulţumit(ă) sunteţi şi cât de mult apreciaţi când face ceva bine.
5. Semnaţi şi dataţi acest contract şi faceţi o copie pentru dumneavoastră şi pentru partener(ă) – amintiţi-vă să-l citiţi cu regularitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu