Putem incepe spunand ca un conflict poate aparea oriunde exista diferente intre oameni. Conflictul este o ciocnire a credintelor, opiniilor, valorilor, presupunerilor si telurilor contradictorii si... mai ales a sentimentelor... nu-i asa? Poate rezulta din diferente oneste, din neintelegere, din manie sau din asteptari prea inalte sau prea scazute din partea oamenilor si a situatiilor. Este important de subliniat faptul ca un conflict nu necesita doua sau mai multe persoane; uneori te poti afla in conflict cu tine insuti. Conflictul cu sine are loc atunci cand avem de ales intre doua sau mai multe optiuni ce se exclud reciproc – ca de exemplu, intre doua masini, intre doua cursuri, intre doi potentiali parteneri, intre doua activitati. Lupta interioara intr-o astfel de situatie se numeste conflict intrapersonal. In contrast, conflictul interpersonal se refera la acelasi tip de lupta, dar intre doua sau mai multe persoane; in cazul vietii de cuplu intre parteneri. Conflictul interpersonal poate fi promovat de diferentele de perceptie si interese, de o lipsa in resurse sau recompense precum bani, timp si pozitie, sau de rivalitate – situatii in care ne trezim in competitie cu altcineva. Cei prinsi intr-un conflict intrapersonal sau interpersonal se simt, de obicei, „trasi” in mai multe directii in acelasi timp.
Unele situatii pot fi mai usor rezolvate, in timp ce in altele conflictul escaladeaza, scapand de sub control. Fara sa-ti dai seama, esti prins intr-o situatie din care nu mai poti iesi. De obicei, cele doua persoane care se afla in conflict sunt interdependente si au puterea de a se recompensa sau pedepsi reciproc. Asadar, oricand se aduna doua sau mai multe persoane, pot aparea/isi pot face simtita prezenta si conflicte serioase care pot strica relatiile.
Putem imparti conflictele in mai multe moduri. Un mod ar fi sa le clasificam dupa telul sau obiectivul in jurul caruia se invarte conflictul. Scopurile sau obiectivele pot fi imposibil de impartit (doua echipe nu pot castiga acelasi meci, asa dupa cum nici o „batalie” sau un razboi conjugal nu poate fi castigat de ambii soti in acelasi timp), pot fi impartite (atat echipa ta cat si echipa adversa poate castiga cateva meciuri; sau atat sotul, cat si sotia pot castiga una sau alta din batalii sau cateva razboaie) sau pot fi pretinse si posedate in intregime de fiecare participant la conflict.
O alta modalitate de clasificare a conflictelor ar fi cea dupa nivelul de intensitate. In conflictele cu intensitate redusa, partile implicate in conflict (respectiv partenerii) nu vor sa se „distruga” reciproc; ele creeaza o procedura ce faciliteaza controlul comunicarii si le permite sa descopere o solutie benefica fiecarei parti. In conflictele de intensitate medie, partile sunt motivate sa castige, dar doar atat. Nimeni nu simte ca celalat („adversarul”) trebuie distrus. In conflictele cu intensitate crescuta, una din parti doreste sa o distruga, sa il puna la podea pe celalalt pentru a-si satisface nevoia de putere, de dominare sau de control; sau cel putin sa o raneasca pe cealalta persoana/celelalte persoane. In conflictele de inalta intensitate VICTORIA nu este privita ca suficienta; pentru a insemna ceva, ea trebuie sa fie TOTALA.
Conflictele pot fi de asemenea grupate in pseudoconflict, conflict de continut, conflict de valori sau conflict al egoului (al Eului unei persoane).
Un pseudoconflict (asa cum arata numele sau) nu este de fapt un conflict, ci doar creeaza aparenta unuia. Are loc atunci cand o persoana crede, in mod eronat, ca doua sau mai multe teluri nu pot fi atinse in mod simultan. Pseudoconflictele au la baza, in mod frecvent, un rationament fals de genul: fie x, fie y („Fie castig eu, fie castigi tu”) sau o neintelegere (atunci cand nu realizezi ca, de fapt, tu esti de acord cu cealalta persoana). Un pseudoconflict se stinge in momentul in care persoanele implicate isi dau seama ca de fapt conflictul nu exista. Sunt bine cunoscute cazurile in care tinerii ce formeaza cupluri, dupa dispute „serioase” ajung la concluzia ca de fapt problema nu exista sau ceea ce au crezut ei ca este o problema nu este ...
Un conflict de continut are loc atunci cand oamenii nu cad de comun acord asupra unor fapte: acuratetea si importanta informatiei, definirea unui termen, solutia unei probleme. Daca participantii la conflict realizeaza ca faptele pot fi verificate, implicatiile (chestiunile de interior)/ ipotezele pot fi testate, definitiile cautate in dictionare, iar solutiile pot fi evaluate conform unor criterii, atunci ei vor intelege ca un conflict de continut poate fi rezolvat in mod rational.
Un conflict de valori se naste atunci cand mai multe persoane au viziuni diferite asupra unui anumit subiect. Rezultatul realist al unui astfel de conflict este faptul ca cei implicati se vor contrazice, fara a deveni insa dezagreabili – adica vor discuta subiectul si vor invata ceva unul de la celalalt, chiar daca continua sa se contrazica. De fapt, vor fi de acord ca este acceptabil sa nu fi de acord.
Conflictele egoului au cel mai mare potential „destructiv” pentru o relatie. Un conflict al egoului are loc atunci cand cei implicati cred ca faptul de a castiga sau pierde este o reflectare a valorii, prestigiului sau competentei propri. Este vorba despre frecventa situatie in care barbatul, spre exemplu se simte „ranit” in orgoliu. Atunci cand aceasta are loc, subiectul de la care s-a plecat nu mai are nici o importanta, fiecare dintre parti simtindu-se amenintata. Astfel, rezolvarea rationala a situatiei devine aproape imposibila.
Rezolvarea conflictelor. Stiluri de exprimareEmotiile tale si modul in care operezi cu ele pot „face si desface” relatiile pe care le stabilesti cu ceilalti. Cu alte cuvinte, poti face din sentimentele tale aliati sau dusmani
Exista trei moduri de baza de a face fata unei situatii tensionate sau conflictuale: nonasertiv, agresiv sau asertiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu