Singuratate in doi

Lipsa comunicarii in cuplu este o problema reala a zilelor noastre. Cand o relatie este stabila, cei doi se sprijina reciproc, iar caminul e locul unde consecintele faptelor de viata negative se remediaza sau se incheie. Comunicarea verbala este sustinuta, iar sexul da savoare, bucurie si implineste comunicarea. Existenta celuilalt aduce lumina in propria existenta, iar gandul ca se afla cineva care ne sustine neconditionat ne asigura un echilibru si confortul psihic necesar pentru a infrunta cu zambetul pe buze destinul si viata insasi.

Schimbarea apare treptat si se manifesta prin diminuarea atentiei pentru partener, care inceteaza sa mai fie centrul universului. Poate surveni insa si brusc, din cauza unui context de viata, cum ar fi un eveniment de serviciu care tine mintea ocupata si care seaca energia, ori un conflict interior, insatisfactiile profesionale, supararile de orice fel, o suma de neimpliniri. Dar, ca in orice furtuna, exista semnale prevestitoare: lipsa entuziasmului, a dialogului, interiorizarea, sexul obligatoriu de rutina, disparitia subiectelor de discutie, evitarea plimbarilor in doi, incetarea oricarei forme de comunicare, inclusiv a dezbaterilor in contradictoriu, care, luate in seama, pot preveni si solutiona criza. Cand situatia este mai grava, adica distantarea emotionala s-a produs, consilierea de specialitate este necesara. Paradoxal, traiul in comun presupune obiective comune si se metamorfozeaza intr-un trai individual din cauza insingurarii in cuplu. Fiecare partener isi continua viata impartind spatiul cu celalalt, devenit un strain cu care s-a obisnuit, cu care comunica din rutina si de care nu s-ar desparti, pentru ca sunt legati de proiectele comune incepute candva.

Evident, solutii exista, dar trebuie sa-si doreasca fiecare relansarea relatiei aflate in deriva. Sa tii aprinsa flacara iubirii si sa mentii un nivel satisfacator de dialog cu omul de langa tine, in pofida trecerii anilor, ne scuteste de suferinta si de esec sentimental. Iesirile impreuna, vizionarea unui film, o cina pregatita in doi, povestirea intamplarilor de peste zi, gasirea unui timp pentru acest „impreuna”, existenta confidentelor, armonizarea diferentelor, certurile trecatoare, impacarile linistitoare sunt doar cateva dintre „nimicurile” care contribuie la mentinerea vitalitatii unei relatii.

Indiferent daca ne convine sau nu, suntem datori fata de noi insine si apoi fata de celalalt sa ne facem viata frumoasa si sa traim pana la adanci batraneti cu aura iubirii langa noi. Putina atentie, putina rugaciune, putina bunavointa ne pot salva de o insingurare devastatoare. Vorba dulce, surasul, respectul, dorinta sexuala sunt doar cateva dintre ingredientele unui trai frumos in doi. Iar daca viata ne joaca vreo farsa, sa avem curajul sa fim persoane voluntare care pot face fata majoritatii problemelor. Insasi aparitia singuratatii in cuplu poate fi o incercare pe care o vom depasi cu bine daca vom sti sa o observam. Sta in puterea noastra sa salvam dragostea care da viata unui cuplu stabil, dornic sa-si implineasca menirea