Educatia - obiect al pedagogiei

Asa dupa cum preciza H. Pieron (1951), educatia este unul dintre acele cuvinte al caror sens lumea crede ca-l cunoaste bine cu conditia sa nu fie nevoita sa-l defineasca. Dificultatile existente in definirea conceptului educatie sunt generate, in esenta, de doua cauze principale.
Pe de o parte educatia este, in ultima instanta, o experienta intersubiectiva si personala, accesibila cercetarii directe mai mult din perspectiva rezultatelor inregistrate decat din aceea a derularii sale procesuale efective.
Al doilea motiv care face oarecum dificila definirea conceptului educatie, este acela ca inaintea discernerii intelectuale a obiectului si practicilor sale, orice educator sau cercetator este mai intai produsul propriei sale educatii, "...a carei experienta fericita sau nefericita urmareste, fie ca el o presimte sau nu, maniera sa de a intelege educatia altora" (cf. Charbonnel, N., 1988).
Sensurile imprumutate conceptului educatie pe parcursul evolutiei istorice a omenirii sunt multiple si variate, in functie de momentul de timp si de intentionalitatea asociata acestuia. Iata spre exemplificare (cf. Cucos, C., 1996), cateva conceptii si definitii survenite de-a lungul timpului referitoare la acest termen :a. Ioan Hrisostom: A educa inseamna... a-l creste pe copil moral si in evlavie, a-i modela inteligenta, a forma un atlet pentru Cristos.
Educatia este asemenea unei arte insa arta mai mare decat educatia nu exista pentru ca daca toate artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educatiei se savarseste in vederea accederii la lumea viitoare (Ioan Hrisostom, apud D. Fecioru, 1937).Definitia oferita de catre Ioan Hrisostom educatiei, desi clar subordonata unor finalitati de ordin religios, surprinde necesitatea transformarii si modelarii personalitatii subiectului uman conform unui ideal.
b. I. Kant: Educatia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare si moralizare a omului iar scopul educatiei este de a dezvolta in individ toata perfectiunea de care este susceptibil (Kant, I., 1992, p17).
La fel ca si in cazul definitiei precedente Kant, care in alt context afirma ca omul devine om numai prin educatie, surprinde si el necesitatea modelarii naturii umane insa finalitatea actiunii educationale este formulata in termeni ce sugereaza intelegerea profunda a faptului ca prin intermediul educatiei poate fi actualizat si valorificat deplin potentialul genetic al individului
c. Herbart: Educatia este actiunea de formare a individului pentru el insusi, dezvoltandu-i-se o multitudine de interese (Herbart, J.H.,1976, p.62).
Punctul comun al acestei definitii cu enunturile precedente il constituie conceperea educatiei ca actiune de formare a omului, diferenta constand, pe de o parte in sublinierea necesitatii unei dezvoltari multilaterale a acestuia iar pe de alta parte, in translatarea si adecvarea finalitatilor educatiei la nivelul specificului fiecarui individ.
d. Dewey: Educatia este acea reconstructie sau reorganizare a experientei care se adauga la intelesul experientei precedente si care mareste capacitatea de a dirija evolutia celei care urmeaza (Dewey, J., 1972, p.70).
Perspectiva oferita de J. Dewey este valoroasa prin faptul ca surprinde atat procesul de organizare si reconstructie prin educatie a realitatii cu care individul interactioneaza cat si sensul evolutiv dirijat al modelarii personalitatii umane.
Indiferent de sensul acordat conceptului educatie putem constata faptul ca definitiile prezentate spre exemplificare, indiferent de pozitiile filosofice si teoretice asumate, includ ca si componenta stabila actiunea organizata si deliberata de transformare si modelare a naturii umane.
Modul de a concepe educatia a cunoscut de-a lungul timpului acceptiuni variate , incluzand echivalarea acesteia cu dresajul (determinarea individului de a pune in joc, pe baza unor reflexe de tip conditionat, anumite moduri de gandire si actiune ca urmare a aparitiei unor anumiti stimuli) sau indoctrinarea si manipularea (actiuni de tip persuasiv ce induc la nivelul individului strategii cognitive si actionale subordonate unor scopuri ce raman mereu ascunse si straine intereselor acestuia).